Obiceiuri de tăierea moțului la români

Obiceiurile tradiţionale reprezintă o parte importantă a culturii unei comunităţi, iar tăierea moţului la copii face parte din această categorie în cultura română. Cu toate că există diferenţe regionale în practicarea acestui obicei, el rămâne un moment de sărbătoare pentru mulţi părinţi români. În acest articol, vom explora originea acestui obicei, momentul potrivit pentru a-l realiza, părerea Bisericii şi detalii specifice despre tăierea moţului în diferite regiuni ale ţării.

Originea şi semnificaţia obiceiului

Cuprins

Obiceiul tăierii moţului în cultura română are rădăcini adânci şi poate fi urmărit încă din vremea geto-dacilor. În acea perioadă, obiceiul consta în tunderea perilor copilului la aproximativ 8-9 zile după naştere. Acest moment era asociat cu un ritual în care înţeleptul satului prevestea viitorul copilului cu ajutorul zeiţei Fortuna.

De-a lungul timpului, obiceiul a suferit schimbări şi reinterpretări şi a ajuns la forma cunoscută astăzi, dar semnificaţia sa a rămas aceeaşi: îndepărtarea fricii din sufletul copilului. Astfel, tăierea moţului reprezintă un moment de tranziţie şi trecere în viaţa copilului, simbolizând trecerea de la stadiul de bebeluş la cel de copil mai mare.

Momentul potrivit pentru tăierea moţului

În majoritatea zonelor geografice din România, tăierea moţului are loc la prima aniversare a copilului. Există şi părinţi care aleg să facă acest obicei mai devreme, înainte de împlinirea vârstei de 3 ani. Cu toate acestea, Biserica Ortodoxă nu încurajează astfel de practici, deoarece ele nu au o bază religioasă şi sunt considerate tradiţii laice şi păgâne.

Obiceiurile de tăierea moţului în diferite regiuni

În Bucovina

În Bucovina, tăierea moţului are loc cu ocazia onomasticii copilului sau a unuia dintre părinţi. Ziua de nume are o importanţă deosebită în această zonă şi este aleasă adesea pentru tăierea moţului. Cu toate acestea, există anumite restricţii referitoare la zilele în care poate avea loc tăierea moţului. Localnicii spun că tăierea moţului poate fi realizată doar în zilele de luni, joi şi sâmbătă, numite şi „zile slobode”. Marţea este considerată o zi de ghinion, iar miercurea şi vinerea sunt zile de post, în care nu se fac petreceri. De asemenea, în zilele de duminică, când are loc sărbătoarea religioasă, nu se taie moţul copilului. Tăierea moţului în Bucovina este realizată de naşi sau de altcineva din afara familiei, în niciun caz de către părinţii copilului.

În Oltenia şi Muntenia

În Oltenia şi Muntenia, tăierea moţului este sărbătorită printr-o petrecere grandioasă la împlinirea primului an al copilului sau, în unele cazuri, înainte de a treia aniversare. Naşii copilului îi cumpără hăinuţe noi, cu care îl îmbracă în ziua respectivă. Înainte de miezul nopţii, toată lumea se adună în jurul mesei pe care este aşezat copilul. Părul din creştet este legat cu o panglică şi tăiat de naşi. Moţul este păstrat, aşa cum era tradiţia la strămoşii noştri. Apoi, copilul este pus să aleagă un obiect de pe o tavă special pregătită. Obiectele de pe tavă simbolizează viitorul copilului, iar acesta are trei şanse de a alege un obiect. În Oltenia şi Muntenia, tăiatul moţului se aplică doar băieţilor, iar la fete li se rupe deasupra capului o turta pregătită din cocă de cozonac în formă de cruce. Moţul copilului poate fi păstrat într-o cutiuţă specială sau poate fi îngropat la rădăcina unui pom fructifer, simbol al prosperităţii în viaţa copilului.

În Moldova

În Moldova, tăierea moţului este realizată atât la băieţi, cât şi la fete. De asemenea, se obişnuieşte ca în timpul acestui obicei să se facă o turta, indiferent de sexul copilului, pentru a nu crea nicio discriminare. Petrecerea poate avea loc fie acasă la naşi, fie la părinţii copilului, şi este în general un eveniment de familie. Toţi invitaţii aduc cadouri pentru copil, iar naşii pleacă acasă cu un „plocon” din partea finilor. Înainte, se obişnuia să se ofere animale, păsări, ţuică, vin, dar acum se pot oferi cadouri simbolice. Vremea din ziua respectivă are o semnificaţie aparte: dacă este soare, se consideră că copilul va avea o viaţă luminoasă şi norocoasă, iar dacă este înnorat, se crede că viitorul copilului va fi agitat şi plin de provocări. În unele zone din Moldova, șuvița de păr este lipită pe un bănuț de argint, cu ceară picurată din lumânarea de la botez, iar naşul o oferă părinţilor copilului pentru a o păstra. Există credinţa că această şuviţă va vindeca copilul de sperieturi şi alte spaime sufleteşti. După finalizarea ceremoniei de tăiere a moțului, copilul este introdus în turta care este sfâșiată deasupra capului său. În Moldova, se mai obişnuieşte să se ofere bijuterii copilului în timpul tăierii moţului: cercei pentru fete şi o brăţară numită „Dragoşana” sau „brăţara lui Dragoş” pentru băieţi.

În Dobrogea

În Dobrogea, nu toată lumea practică tăierea moţului sau ruptura turtei copilului. Petrecerile sunt mai puţin extravagante decât în alte zone ale ţării. Cei care sărbătoresc acest obicei aleg să îl realizeze înainte de împlinirea primului an de viaţă a copilului. Petrecerea are loc acasă în locuința părinților celui mic, unde, pe o masă sau tavă, se găsesc diverse obiecte din care prichindelul trebuie să selecteze două sau trei. Se crede că articolele selectate de copil pregătesc cariera pe care acesta o va avea în viitor.

Părerea Bisericii despre tăierea moţului

Biserica Ortodoxă consideră că tăierea moţului este un obicei păgân, lipsit de conotaţie religioasă. În timpul slujbei de botez, preotul unge copilul cu mir şi îi taie părul pentru prima dată în viaţa sa, astfel îndeplinind ritualul tăierii moţului. Astfel, Biserica consideră că acest obicei este realizat în momentul potrivit, imediat după săvârşirea Tainei Botezului. Alte practici ulterioare, cum ar fi păstrarea moţului sau realizarea unui ritual specific, au o semnificaţie simbolică şi distractivă, fără a avea o influenţă reală asupra viitorului copilului.

Obiceiul tăierii moţului în cultura română reprezintă un moment important în viaţa copilului, simbolizând trecerea de la stadiul de bebeluş la cel de copil mai mare. Cu toate că există diferenţe regionale în practicarea acestui obicei, el rămâne o tradiţie importantă pentru mulţi părinţi români. Indiferent de regiunea în care are loc tăierea moţului, acest obicei aduce bucurie şi sărbătoare în familia copilului. Cu toate acestea, este important să ne amintim că tăierea moţului nu are o bază religioasă şi că viitorul copilului nu va fi afectat dacă acest obicei nu este realizat în mod strict conform tradiţiei.